Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în funcție de numărul lor atomic (adică după numărul de protoni dintr-un atom) și în funcție de configurația electronică și unele proprietăți chimice recurente
Dimitri Mendeleev a publicat în anul 1869 ceea ce avea să fie primul tabel periodic recunoscut la nivel mondial Toate elementele, de la numărul atomic 1 (hidrogen) până la 118 (oganesson) au fost descoperite sau sintetizate, cele mai recent adăugate în tabel fiind nihoniul, moscoviul, tennessinul și oganessonul (au fost confirmate de către IUPAC pe 30 decembrie 2015), completând astfel toate cele șapte perioade.[1][2] Primele 94 de elemente există în natură, deși unele au fost observate în cantități infime și au fost sintetizate în laborator cu mult înaintea descoperirii lor.[n 1] Elementele cu numerele atomice cuprinse între 95 și 118 au fost doar sintetizate în laborator sau în reactoarele nucleare.[3] Sinteza elementelor cu un număr atomic peste 118 este planificată. De asemenea, numeroși radioizotopi sintetici ai unor elemente răspândite în natură au fost produși în laboratoare.
Fiecare element chimic are asociat un unic număr atomic (Z), care reprezintă numărul de protoni din nucleu. Elementele sunt grupate pe 18 coloane numite grupe şi 7 linii orizontale numite perioade.
Majoritatea elementelor au un număr diferit de neutroni în atomi diferiți, aceste variante fiind numite izotopi. De exemplu, carbonul are trei izotopi naturali, hidrogenul 3 izotopi naturali,clorul doi izotopi
Mendeleev descoperă legea periodicității.
Legea periodicității:
Proprietățile fizice și chimice ale elementelor se repetă în mod periodic, în funcție de numărul atomic Z.
Poziția unui element chimic în Sistemul periodic este dată de perioada și de grupa în care este situat.
În tabelul periodic avem trei tipuri de substanțe simple:
Metale alcaline (gr.IA), alcalino-pământoase (IIA), pământoase (IIIA) și metale tranziționale (cele din grupele secundare). Ele sunt situate sub o linie îngroșată, în zig-zag.
Nemetale separate de metale printr-o linie îngroșată, în zig-zag (scăriță) și aflate deasupra liniei.
Gaze rare situate în grupa VIII A: He, Ne, Ar, Kr, Xe, Rn.
