FENOMENE FIZICE
Sunt transformările unui corp în urma cărora compoziția substanței din care este alcătuit corpul rămâne neschimbată.
Exemple de fenomene fizice:Toate fenomenele care au loc cu schimbarea stării de agregare:
Topirea (trecerea substanței din stare solidă în stare lichidă, prin încălzire
Bilele de silice, un compus al siliciului (dioxid de siliciu) sunt soluţia propusă de Ice 911, o organizaţie non-profit din California care are ca scop refacerea gheţarilor topiţi de încălzirea globală,
Biluţele de silice răspândite pe suprafaţa gheţarilor ar putea reflecta lumina şi căldura venită de la Soare. Astfel, ar putea fi încetinită topirea gheţarilor.
Solidificarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare solidă, prin răcire);
Vaporizarea (trecerea substanței din stare lichidă în stare gazoasă, prin încălzire);
Vaporizarea este modul principal prin care apa în stare lichidă se întoarce în circuitul general al apei sub formă de vapori în atmosferă. Oceanele, marile, lacurile si râurile furnizează aproximativ 90% din umiditatea atmosferei prin intermediul procesului de vaporizare, iar restul de 10% provine din transpirația plantelor.
Condensarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare lichidă, prin răcire); Condensarea este importanta pentru circuitul apei deoarece formeaza norii. Aceștia pot produce precipitații, care reprezintă principalul mod de întoarcere a apei pe Pământ. Condensarea este opusul vaporizării. Condensarea reprezintă cauza formării ceței, a aburirii ochelarilor atunci când se trece rapid de la frig la cald, a apei care se scurge pe partea exterioară a unui pahar în care este apa rece iar afara este cald, precum și a apei care se formează pe interiorul geamurilor casei într-o zi rece.
Sublimarea (trecerea substanței din stare solidă în stare gazoasă, prin încălzire); se produce cu absorbţie de căldură ( când substanţa e încălzită).
Desublimarea (trecerea substanței din stare gazoasă în stare solidă, prin răcire), se produce cu cedare de căldură Uneori, în nopţile geroase, dar senine de iarnă, apar flori de gheaţă pe geamuri, deşi nu a plouat, şi nici nu a nins! În plus, pe parbrizele maşinilor, sau ramurile copacilor, apare chiciura (particule solide de gheaţă), se observă că becurile arse sunt uneori înnegrite. Vaporii desublimează transformându-se în mici particule solide care se depun pe globul de sticlă al becului, care devine mai negru. Într-un congelator gol, după un timp apare gheaţă. Explicaţia: Vaporii de apă din aer desublimează transformându-se în mici particule de gheaţă.
FENOMENE CHIMICE
Fenomenele chimice sunt transformările care schimbă compoziția substanțelor, în urma lor rezultând noi substanțe.
În viața de zi cu zi întâlnim diferite fenomene chimice care de cele mai multe ori nici nici nu le observăm. Câteva exemple de fenomene chimice- focurile de artificii (fenomene chimice care sunt produse prin încălzirea metalelor într-o explozie. De exemplu, stronțiul produce o culoare roșu intens, sodiul produce o culoare galbenă, cuprul produce o culoare verde, iar potasiul produce o culoare liliac), arderea lemnului(pe timpul arderii are loc o eliberare invizibilă de gaze, în special dioxid de carbon și vapori de apă, dar sunt în jur de 100 de gaze. Cenușa înseamnă câțiva compuși ai carbonului).Putem aproxima compoziția atomică a lemnului ca fiind următoarea: 50% atomi de carbon, 6% atomi de hidrogen și 44% atomi de oxigen. ruginirea fierului,
Culoarea sepalelor hortensiilor ( Hydrangea macrophyla ) este un fenomen chimic cauzat de pH-ul solului:
În solurile acide (mai puțin de 7): sepalele sunt albastre.
În solurile de bază (mai mari de 7): sepalele sunt roz / violet.
